Ce este acupunctura?

Acupunctura este o disciplină medicală constând în înțeparea cu ace speciale a anumitor puncte de pe corp, aflate pe niște trasee energetice numite meridiane, în scopul de a regla distribuția și circulația energiei prin aceste meridiane, precum și în organele energetice. Sistemul energetic uman cunoscut ca aparținând Chinei antice, recunoaște și localizează 657 puncte de mare sensibilitate, dintre care 365 puncte principale situate pe meridianele principale (câte zile conține anul calendaristic). Meridianele energetice sunt unite între ele prin conexiuni, iar prin ele circulă energia numită Qi.

Energia Qi urmează niște ritmuri diurne, sezoniere sau endogene, circulând într-un mod specific prin meridianele organismului sănătos. Meridianele energetice sunt, în marea lor majoritate, pereche, și sunt interconectate cu organele energetice de la care își primesc numele: Plămân, Intestin gros, Rinichi, VEZICĂ urinară, Ficat, VEZICĂ biliară, Cord, Intestin subțire, Splină- Pancreas, Stomac. Fiecare din punctele aflate pe meridiane are funcții multiple și acționează fie local, fie la distanță.

Sistemul meridianelor e alcătuit din 14 meridiane principale- 12 pereche și 2 nepereche, precum și din meridiane secundare. Dintre acestea, meridianele Lo, meridiane de comunicare, au rolul de a integra, de a configura ca pe un tot unitar sistemul meridianelor.

Punctele de acupunctură se împart în 3 grupe: puncte localizate pe traiectul meridianelor, cu funcții fiziologice, diagnostice și terapeutice, puncte extraordinare, situate în afară meridianelor, cu acțiune specifică asupra unor simptome sau maladii. Ele au o sensibilitate specifică la palpare față de țesuturile din jur, permițând localizarea lor. Mai există puncte locale, care nu au o acțiune energetică specifică, sunt temporare, iar la stimularea lor se obține o acțiune locală.

Cum a apărut acupunctura ? Scurt istoric.

Acupunctura pare să fi fost practicată încă din perioada Erei Neolitice, aproape de sfârșitul Epocii de Piatră, folosind pietre ascuțite numite „Bian Shi”, asemănătoare unor sonde de piatră. Cartea Împăratului Galben vorbește despre faptul că, pietrele ascuțite ar fi putut  folosite pentru a trata bolobde pe suprafața corpului sau aflate în imediata apropiere a acesteia. Potrivit altor istorici, acupunctura ar fi început în jurul anului 600 IHr. Unele hieroglife și pictograme sugerează că, în acea epocă, s-ar fi practicat acupunctura și termopunctura. Este posibil ca bronzul să fi fost primul metal folosit pentru producerea acelor de acupunctură, cuprul, aurul și argintul fiind folosite mai târziu.

Pe corpul mumificat al lui Otzi, Omul Ghețurilor, care a trăit acum 5000  de ani, s- au găsit 15 grupe de tatuaje, majoritatea fiind localitate în puncte de acupunctură care tratează probleme de spate sau abdominale, iar la necropsie s- a constatat că patologia respectivă existase.

În Europa, primii practicieni au fost doi medici olandezi. Apoi, acupunctura a început să fie practicată de călugării iezuiți francezi, iar secolul al 20 le-a a fost dominat de școala franceză de acupunctură.

Se pare că dovezi ale existenței acupuncturii nu au existat doar în China antică. De pildă, există dovezi certe că, geto- dacii aveau cunoștințe profunde de fiziologie energetică subtilă, care aveau să devină mai târziu specifice medicinii tradiționale chineze. Au fost descoperite morminte la Aiud, Simeria și în alte localități, care conțineau și statuete antropomorfe prezentând trasee energetice similare meridianelor și punctelor dispuse bilateral,simetric, cu o topografie identică hărților de acupunctură chineză.

Sistemul energetic uman Yin-Yang și legea celor 5 elemente

Descifrarea noțiunilor energetice tradiționale este necesară, din perspectiva unei concordanțe între simptomatologie, examenul lipsurilor radiale și a stării energetice a punctelor de acupunctură. ” Există ceva nedeterminat înaintea nașterii Cerului și a Pământului. Acest ceva era cufundat într-o liniște imensă și era ca un vid incomensurabil. El există independent și se păstrează inalterabil.El pătrunde liber în orice mărginire, fără să obosească vreodată. El poate fi considerat Mama Universului, a Cerului și a Pământului, a tuturor făpturilor. Necunoscându- i numele, Este numit Calea (TAO)”.

Teoria Yin-Yang consideră universul ca pe un tot ce rezultă din unitatea contradictorie a celor două principii: Yin și Yang, acestea reprezentând elementele de maximă polarizare din Univers, respectiv materia și energia. Cele două elemente nu pot exista decât într- o interrelațir prin care se influențează biunivoc,întreținându- se și transformându- se reciproc. Yang reprezintă întotdeauna fenomene, procese generatoare, degajatoare de energie, pe când Yin reprezintă procese, fenomene captatoare de energie, acumulatoare de energie, dar care pot, la rândul lor, elibera, degaja energia acumulată, energie care nu le este proprie, ci captată.

Dacă ne referim la organismul uman, Yang este la exterior. El reprezintă elementele mai puțin stabile, mai influențabile, deci mai receptive, mai ușor modificabile, mai reactive. Pe de altă parte, toate manifestările ce duc la eliminări în exterior ( căldură, mișcare, apă, etc, care reprezintă ieșiri din structura funcțională a organismului, sunt, de asemenea, apartamente lui Yang. Yin este la interior, reprezintă stabilitatea structurată a organismului, implică introducerea în interior, în structură, precum și menținerea în structură. Această structură este dinamică, într-o permanentă mișcare, dar cu viteze diferite de derulare a produselor intrinseci ale diferitelor structuri componente. Yang menține structura ( Yin), iar Yin permite manifestările lui Yang ( atât ca suport material, cât și ca surse de energie). Yang este sus, Yin este jos. Partea superioară a organismului este sediul activității integratoare neuro- psiho-somatică senzoriale și în general este mai activă. Partea inferioară este sediul funcțiilor viscerale, legate de prelucrarea elementelor materiale, de relația materială nemijlocită a organismului cu mediul extern. Meridianele aparținând membrelor inferioare guvernează funcții de interiorizare, funcții de comandă care se adresează organismului, structurilor funcționale. Meridianele care aparțin membrelor superioare guvernează funcții de reacții, de răspuns, rezultate ale funcțiilor organismului, funcții de exteriorizare ( care permit exteriorizarea funcțională, materială).

Fața este Yin, spatele Yang. Pe partea anterioară a trunchiului se găsesc punctele de alarmă, care guvernează sângele, iritația, nutriția. Pe partea anterioară a trunchiului se găsesc punctele de alarmă, care guvernează sângele, iritația, nutriția. Pe partea posterioară a trunchiului sunt punctele numite de asentiment, care guvernează dinamizarea metabolică de reacție, pe calea meridianului Vezică Urinară.

Legea celor 5 elemente și organele energetice

Cele 5 elemente sunt : Apa, Lemnul, Focul, Metalul și Pământul. Apa umezește în jos,cFocul izbucnește în sus, Lemnul poate fi îndoit și îndreptat, Metalul poate fi topit și se poate întări, Pământul permite semănatul, creșterea, germinarea și recoltarea. Ceea ce umezește și coboară ( Apa) este sărată,, ceea ce izbucnește în sus este amar ( Focul), ceea ce poate fi îndoit și  îndreptat este acru ( lemnul), ceea ce poate fi topit și întărit este picant (Metalul), ceea ce permite creșterea, germinarea și recoltarea este dulce (Pământul). Fiecărui element din natură îi corespunde o pereche de organe energetice, unul Yang celălalt Yin. Astfel, lojei Apă îi corespund: Yang- vezica urinară, Yin-Rinichiul; Lemnului îi corespund: Yang-Ficatul, Yin-Vezica biliară; Focului îi corespund: Yang-Intestinul subțire,  Yin-Cordul; Pâmântului îi corespund: Yang-Stomacul, Yin-Splina.

Bazele științifice ale acupuncturii

Cercetarea științifică medicală a reușit evidențierea punctelor de acupunctură, fie prin metode electrice sau termografice, fie cu ajutorul unor substanțe chimice. Experimental s- au folosit izotopi radioactivi: Fosfor, Thaliu. În țară noastră, la Galați, s- au făcut studii care au obiectivitate traiectele meridianelor energetice, precum și a legăturii acestora cu organele corespondente. Din punct de vedere electric, punctele de acupunctură prezintă caracteristici electrice particulare. La nivelul acestora, se constată o scădere importantă a rezistenței electrice cutanate, până la 10/1. Datorită acestei caracteristici, s- au putut confecționa detectoarele de puncte.

Ce afecţiuni poate trata Acupunctura

În principiu, orice boală care nu se află într-o fază chirurgicală sau atinge o gravitate amenințătoare de viață, este tratabilă cu acupunctura: de la boli psihosomatice, la tulburări ale dispoziției și afectivității, până la patologia traumatică. Organizația Mondială a Sănătății a elaborat o listă de boli care beneficiază de tratamentul cu acupunctură : toate afecțiunile reumatice, inclusiv poliartrita reumatoidă și spondilita ankilozantă, infertilitatea și dezechilibrele hormonale, tulburări ginecologice și ale dinamicii sexuale, tulburări metabolice, în special obezitatea, alergii, migrene, rinite cronice sau polisinuzite, tulburări digestive sau ale tranzitului intestinal ( diaree, constipație), afecțiuni respiratorii cronice sau acute, terapia bolilor psihice ( depresia în formă ușoară sau medie, anxietatea și atacul acut de panică, sindromul hipomaniacal, dependențele de orice fel- alcool, tutun, substanțe), răul de mișcare sau sindroamele vertiginoase, nevralgiile cu orice localizare, inclusiv cele provocate de discopatii vertebrale, sechele neurologice după accidente vasculare cerebrale, afecțiuni traumatice ( entorse, luxații, contuzii sau hematoame).

Acupunctura la nivelul urechii ( auriculoterapia)

Se bazează pe principiul hologramei, care consideră urechea ca având forma unui embrion uman, fiecare zonă a corpului fiind reprezentată corespunzător pe suprafața urechii. Alegerea punctelor se face mai puțin după principiile energetice și mai mult după principiul hologramei. Toate organele interne sunt reprezentate pe suprafața urechii, și, de asemenea, și câteva funcții ( foame, funcții endocrine, etc). Se folosesc maximum 4-5 ace o datând, iar profunzimea înțepăturii nu depășește 1 milimetru.

Moxibustia

Este o altă ramură a medicinii tradiționale chineze, care folosește căldura aplicată pe punctele de acupunctură. Se folosesc niște batoane numite mode, ce conțin plante uscate, cum sunt artemisia ajuns (pelin chinezesc), sau menta. Această plantă,când arde, emite o frecvență energetică asemănătoare cu cea emisă de celulele corpului uman. Batoanele sau conurile de modă pot fi aplicate fie direct pe piele, fie pe acul aflat în punctul care trebuie tratat. Căldura dinamizează și stimulează circulația energiei Qi pe meridiane, elimină frigul pătruns în organism.

Electroacupunctura

Se bazează pe aplicarea unor curenți electrici de frecvențe și intensități deferite, prin intermediul unor electrozi poziționați în capătul acului. Electroacupunctura este eficientă în tratarea unor polineuropatii, sechele după accidente vasculare cerebrale, paralizii sau pareze musculare, nevralgii. O indicație specială a elecroacupuncturii este inducerea analgeziei în vederea efectuării unor intervenții chirurgicale sau la naștere, acolo unde anestezia clasicâ este contraindicată. Se folosește curent în multe clinici din China.

Acupunctura cosmetică

Woman receiving facial acupuncture treatment

Este o terapie nechirurgicală a semnelor de îmbâtrânire a tenului. Se bazează pe principiile medicinii tradiționale chineze, care presupune înțeparea cu ace sterile foarte fine(0,14-0,18 milimetri diametru), a pielii feței. Inserția superficială a acelor va stimula circulația sângelui la nivelul pielii feței, precum și producția de colagen. Acesta va umple ridurile în mod natural, va da fermitate tenului, iar fața va căpăta un aspect mai tânăr, mai luminos. Acupunctura cosmetică are multe beneficii, esompând ridurile și redând feței strălucirea.

Din experiența personală

M- am familiarizat cu acupunctura și am început să practic în urmă cu 17 ani. Odată cu înțelegerea modului în care se formulează diagnosticul și care sunt principiile terapiei în medicina tradițională chineză, mi- am îmbogățit modul de a percepe omul din fața mea, persoană bolnavă. Datorită experienței că acupunctor, am învățat că, omul și patologia sa, constituie un întreg, o unitate dintre materie, energie și informație, iar acest lucru mi- a permis să diagnosticheze stări sau boli, propunând pacientului tipul de terapie care să ajute cel mai mult în situația dată.

Am tratat nevralgii, parestezii, nevrite, hipertensiune arterială, patologie gastrică sau intestinală, tulburări ale somnului, anxietate, depresie, afecțiuni urinare, lombalgii, cervicalgii, patologie musculo-scheletică, tulburări post-traumatice. De foarte multe ori, tratamentului cu acupunctură, am asociat unul sau mai multe produse din plante, pentru a obține rezultate sinergice. Cazul meu de suflet este cel al unei doamne care, în urma unei afecțiuni virale, își pierduse complet mirosul. A fost o terapie de durată mai lungă, dar, în final, și-a a recuperat mirosul aproape în totalitate.