Menopauza este o etapă fiziologică din viața femeilor, caracterizată prin încetarea ciclurilor menstruale. Ea se instalează natural după 40 de ani, cel mai frecvent între 48-52 ani. In această perioadă apar o serie de schimbări, atât în plan fizic, cât și psihic, pe care fiecare le percepe în felul său, mai mult sau mai puțin neplăcut.

Aceste schimbări încep cu 2-3 ani înaintea dispariției ciclului menstrual, în perioada numită perimenopauză, și pot dura până după 60 ani. Unele femei trec peste această etapă fără să perceapă nici un fel de tulburări, altele se adaptează mai dificil.

Modificările hormonale, mai uşor de suportat cu ajutorul fitonutrienţilor

Specificul menopauzei îl reprezintă modificările hormonale, în special reducerea până la dispariție a secreției de estrogeni, ceea ce generează uneori simptome. Dinte acestea, cele mai frecvente sunt: tulburările vegetative, cu valurile de căldură numite bufeuri, cu transpirațiile diurne și, mai ales nocturne, creșterea în greutate, uscăciunea pielii și a mucoaselor, vertijurile, depresia, insomnia, iritabilitatea, tulburări de concentrare. Un efect important al menopauzei este creșterea riscului de apariție a osteoporozei.

Fitoestrogenii sunt substanțe asemănătoare hormonilor estrogeni și se găsesc în plante. Există peste 300 specii care conțin fitoestrogeni, iar aceștia fac parte din 5 clase importante,dintre care, izoflavonele sunt regăsite în cele mai multe specii.

Plantele cel mai des folosite pentru fitoestrogeni sunt: salvia, boabele de soia, semințele de in, cerealele, lucerna, trifoiul, semințele de mărar,rădăcina de lemn dulce.

Din punct de vedere al tulburărilor pe care le tratează, fitoestrogenii se găsesc în:

-plante care combat bufeurile și tulburările vegetative: salvia, roinița, lavanda, conurile de hamei, angelica, cimicifuga.

-plante care combat cefaleea și transpirațiile nocturne: cimicifuga, salvia, rehmania, folosită mult în rețete aparținând medicinii tradiționale chineze.

Există un număr de plante care nu conțin neapărat fitoestrogeni, dar au efect anti-îmbătrânire, tonic și adaptogen, găsindu-și locul în arsenalul terapeutic folosit la menopauză. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt: ciupercile asiatice, ging seng-ul chinezesc, busuiocul indian (ashwaganda), fructul de Lycium, astragalus, ciupercile asiatice.

Medicina tradițională chineză abundă în combinații de plante cu efect asupra diferitelor simptome ale înaintării în vârstă , așa cum, alimentele folosite în bucătăria chinezească, au fie rolul de a preveni anumite dereglări ale organismului, fie acela de a trata. Cele mai folosite plante din farmacopeea chineză sunt: rehmania, salvia, rădăcina de lemn dulce, astragalus, ging seng, polygonum (numit popular iulișcă), pueraria, fructul de corn, semințele de soia (ingredient principal al bucătăriei chinezești).

Gemoterapicele sau gemoderivatele, fac parte dintr-o clasă specială de produse din plante, provenind, în majoritatea cazurilor, din țesuturi vegetale embrionare (muguri, amenți, radicele, mlădițe). Faptul că provin din țesuturi tinere, incomplet dezvoltate, le conferă potențialul terapeutic special.

Cele mai folosite sunt:

-extractul din mlădițe de zmeur, un reechilibrant al axului hipofizo- ovarian printr-un mecanism asemănător cu al steroizilor

-extractul din mlădițe de mur, cu efect antiscleros și antisenescent, prevenind scleroza fibroasă a organelor după vârsta de 50 ani

-extractul din mlădițe de merișor, cu efect antiinfecțios, imunostimulator și antiscleros, având efect anti-îmbătrânire

-extractul din mlădițe de sequoia, un tonic general, cu efect antiscleros, antidepresiv și adaptogen, în special la vârstnici.

Există în farmacii un produs standardizat care conține toate cele 4 gemoderivate. Modul de administrare și durata tratamentului sunt individualizate în funcție de caracteristicile simptomelor și evoluția acestora.

 Produsele din plante se pot administra sub forma de ceaiuri, tincturi, extracte standardizate în capsule, precum și ovule și unguente pentru tratamentul local.

Administrarea produselor din plante se face, de obicei, cu 30 minute înainte de mese, pentru o absorbție cât mai bună.

Durata tratamentului este individualizată de la caz la caz, dar, în general, un produs din plante se administrează în cure multiple de câte 3-4 săptămâni, cu pauză de 1-2 săptămâni între ele. In cazul menopauzei, respectând această ritmicitate, se pot administra 1 sau mai multe produse, de la câteva luni la 1-2 ani, sau cât e nevoie, până când simptomele neplăcute se atenuează sau dispar. Dacă vorbim despre combaterea osteoporozei cu un preparat pe bază de extract de soia, tratamentul va fi pe termen lung, cu recomandarea de a se efectua anual osteodensitometriei, îndeosebi după vârsta de 60 ani.

 Beneficiile estrogenilor vegetali sunt următoarele:

-reducerea riscului cancerului de sân, în comparație cu administrarea estrogenilor de sinteză

-promovarea unei bune funcționări a sistemului cardiovascular

-beneficii asupra acneei

-ameliorarea metabolismului glucidic în cazul extractelor din soia

Riscurile și reacțiile adverse nu sunt clar stabilite. Totuși, consumul alimentar sau al suplimentelor pe bază de soia, s-a constatat că nu implică un risc la fel de mare de a dezvolta obezitate sau cancere hormono-dependente ca estrogenii de sinteză.

Alimentația femeii la menopauză presupune aceleași reguli ale unei alimentații sănătoase. Ea trebuie să conțină toate principiile nutritive, acordând o atenție specială prevenirii obezității. De asemenea, alimentele trebuie să conțină fibre în cantități suficiente pentru o bună digestie. Preparatele din soia nu trebuie să lipsească, la fel și fasolea, ciupercile, cerealele, semințele și nucile, precum și fructele și legumele proaspete.

Dintre mineralele și vitaminele cu rol esențial la menopauză, cele mai importante sunt calciul și vitamina D, cu rol în prevenirea osteoporozei. Doza zilnică de calciu recomandată este de 700 miligrame și o putem extrage din lactate, cereale, soia, spanac, varză, semințe de susan, fasole albă, smochine uscate. Vitamina D este la fel de importantă, promovând absorbția intestinală a calciului. Necesarul zilnic la menopauză este de 10 micrograme. Un rol la fel de important în prevenirea osteoporozei îl are vitamina K.

Riscul cardiovascular se combate prin consumul de acizi grași polinesaturați din pește și uleiuri presate la rece.

Mai sunt de interes aportul de vitamina B6 și magneziul, cu rol în echilibrul sistemului nervos. Trebuie amintite și produsele stupului, cu efecte benefice la menopauză,în special polenul și lăptișorul de matcă.

Nu trebuie uitate nici combaterea sedentarismului și promovarea mișcării. Toate aceste măsuri asigură o trecere lipsită de evenimente neplăcute spre vârsta a treia, care trebuie să devină o etapă de viață de cât mai bună calitate.