Cu toții folosim, în bucătărie, legume, fructe, sau plante aromatice, despre care se întâmplă să nu știm întotdeauna ce valoare terapeutică au. Astfel, dacă despre usturoi, majoritatea oamenilor cunosc efectul său bactericid, nu toată lumea știe cât de puternic este efectul bactericid al hreanului, în special la nivelul căilor respiratorii. De asemenea, trebuie amintit faptul că, usturoiul se poate administra persoanelor care suferă de astm bronșic, în timp ce, hreanul conține o serie de enzime care favorizează buna desfășurare a digestiei.

Celor cu bronșite li se recomandă consumul de curmale care favorizează expectorația. Acestea au și efect laxativ.

Din smochine se poate prepara un sirop cu miere, din care se iau 2-3 lingurițe pe zi, cu efect emolient și de combatere a tusei.

Siropul de ridiche neagră are, de asemenea, efect antitusiv, dar și bactericid. Ridichea neagră stimulează și secrețiile gastrice și biliare, favorizând digestia.

Siropul de ceapă cu miere este, de asemenea, un antitusiv natural eficient.

Usturoiul are efect și în afecțiunile cardiovasculare, fiind dovedit ca hipotensor și antiaterosclerotic. Rolul său este în special preventiv, dar nu este de neglijat nici cel curativ.

În afecțiunile vasculare se recomandă, de asemenea, consumul de coacăze, măceșe și cătină.

Pătrunjelul, nelipsita plantă aromatică din bucătăriile noastre, favorizează circulația capilară, consumat atât în stare proaspătă, cât și sub formă de infuzie.

Hreanul este, de asemenea, indicat și în hipertensiunea arterială, sub formă de infuzie. Se poate administra și ca pastă, din hrean ras mărunt și miere, în părți egale.

Sfecla roșie, consumată crudă în salate, sau sub formă de suc, este un bun adjuvant în boala hipertensivă, dar este indicată și în suferințe hepato-biliare.

În afecțiunile bucale, cum sunt gingivitele, sau parodontopatiile, se pot face badijonări cu tinctură de hrean diluată cu infuzie de mușețel. Tinctura de hrean poate vindeca și abcesele dentare.

Sucul de pătrunjel, amestecat în părți egale cu alcool 70°,calmează nevralgiile dentare.

Și ceapa coaptă aplicată local poate drena abcesul dentar, dar și abcese cutanate furuncule sau panariții, infecții ce se localizează la nivelul pielii.

Cuișoarele au, de asemenea, efect bactericid, calmând durerile in afecțiuni dentare, până la prezentarea la stomatolog.

În afecțiunile reumatismale au devenit deja notorii preparatele care conțin capsaicină, o substanță ce se găsește în ardeiul iute. Se pot aplica, la nivelul articulațiilor dureroase, cataplasme cu tinctură de ardei iute, sau cu hrean ras diluat cu apă, sau cu semințe de muștar. Principalul efect al acestora este cel revulsiv, de stimulare a circulației locale și de încălzire, ducând la diminuarea până la dispariție a durerilor.

Leușteanul și pătrunjelul sub formă crudă stimulează secrețiile digestive, iar sub formă de infuzie au și efect diuretic.

Varza albă este recunoscută ca aliment medicament încă de pe vremea lui Hipocrate. Există indicații empirice, confirmate recent și științific, care o recomandă în boala ulceroasă, datorită unei vitamine nou descoperite, vitamina U, numită și factorul antiulceros. Se administrează sub forma sucului de varză, care se consumă imediat după obținere, pentru a evita oxidarea unora dintre substanțele cu rol terapeutic. Datorită glutaminei, varza albă se recomandă și ca antidot în alcoolismul cronic.

Extern, varza albă se folosește pentru calmarea durerilor musculare, a crizelor de lumbago sau sciatică; având și proprietăți decongestive, antiseptice și cicatrizante, se poate folosi în tratamentul contuziilor și plăgilor atone, cum sunt ulcerațiile din insuficiența venoasă cronică. Varza albă se poate folosi și în abcese, furuncule sau flegmoane, sub forma cataplasmelor cu frunze zdrobite, favorizând deschiderea și eliminarea colecțiilor purulente.

Altă indicație externă a verzei albe este în arsuri și degerături, dar și în erupțiile din zona zoster, calmând durerile de tip nevralgic caracteristice acestei afecțiuni virale.

Cartoful este un alt aliment-medicament, care, administrat sub formă de suc proaspăt, are efect cicatrizant asupra mucoasei gastrice și calmează hiperaciditatea și durerile din gastrite.

Același efect îl are și sucul de morcov. Morcovul este folosit în enterocolite sau alte infecții digestive, sub forma supei de morcovi la sugari sau a morcovului fiert ca aliment de tranziție după diaree, până la refacerea mucoasei intestinale.

În combaterea constipației sunt utile preparatele din dovlecel, praz, sau zeamă de varză murată.

Un bun efect laxativ au prunele, în stare proaspătă sau uscate.

Pentru efectul antiparazitar sunt utile hreanul, usturoiul, prazul, pătrunjelul și semințele de dovleac.