Colesterolul este o substanță grasă, făcând parte din categoria lipidelor. Este produs la nivelul ficatului, dar se găsește și în anumite alimente, cum sunt lactatele, ouăle și carnea. Pentru funcționarea adecvată, organismul are nevoie și de colesterol, care este responsabil de formarea membranelor celulare și a anumitor hormoni, vitamina D și acizii biliari, ce ajută la digestia grăsimilor. Dar creșterea colesterolului peste o anumită limită aduce după sine riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare. 

Factorii de risc pentru hipercolesterolemie sunt:

Constituționali

Sexul- la femei, mai ales după menopauză, crește nivelul LDL colesterol.

Vârsta – riscul apariției hipercolesterolemiei crește peste 45 ani la bărbați și 55 ani la femei.

Istoricul familial- riscul crește dacă un frate sau un părinte au suferit de o afecțiune cardiacă la vârstă tânără.

Citeşte şi: http://doctor-badea.com/diabetul-zaharat-o-abordare-holistica.html

Factorii de risc variabili pot fi influențați printr-o conduită adecvată și includ:

Dieta necorespunzătoare – grăsimile saturate și colesterolul din alimente vor fi evitate.

Obezitatea- implică valori crescute ale LDL colesterol și niveluri scăzute ale HDL colesterol.

Sedentarismul – creșterea gradului de efort fizic scade nivelul LDL colesterol și îl crește pe cel al HDL colesterol și ajută la menținerea greutății în limite normale.

Cu cât numărul de numărul de factori de risc este mai mare, cu atât crește posibilitatea apariției bolilor cardiovasculare, prin formarea unor plăci dure pe pereții arterelor, numite plăci de aterom, care îngustează spațiul prin care trebuie să circule sângele, determinând apariția aterosclerozei.

Trigliceridele reprezintă un tip de grăsimi ce sunt transportate în sânge de o lipoproteină cu densitate joasă. Excesele calorice de alcool sau zahăr, sunt transformate la nivelul organismului în trigliceride și depozitate în celulele adipoase.

Măsurile terapeutice care se impun pentru reducerea valorilor colesterolului sunt:

DIETA – trebuie să fie săracă în grăsimi saturate și bogată în grăsimi nesaturate (consumul alimentelor cu un conținut scăzut de colesterol – se vor consuma sub 300 miligrame de colesterol zilnic).

Alte măsuri legate de stilul de viață:

– evitarea fumatului, care scade valoarea HDL colesterol, cu efect protector.

– exerciții fizice efectuate zilnic.

– controlul greutății

– controlul bolilor asociate: hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, toate reprezentând factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

Dacă aceste măsuri nu au dus la scăderea colesterolului, se va trece la administrarea de medicamente hipolipemiante. Scopul tratamentului este de a scădea valorile LDL colesterolului și de a crește valorile HDL colesterolului.

VALORI NORMALE/ALARMANTE

Colesterolul se măsoară în funcție de valorile colesterolului total, colesterolului rău (LDL) și a colesterolului bun (HDL). Nivelul de siguranță al colesterolului este sub 200 mg/%. Între 200-239 mg/% este considerat la limita superioară a normalului, iar peste 240 mg/% este considerat crescut.

Medicamentele hipolipemiante se clasifică în:

– statine

– acid nicotinic și derivați

– blocanți ai acizilor biliari

– fibrați.

Cel mai frecvent se folosesc statinele și fibrații.

Alimentația are câteva caracteristici:

– se pot consuma ouă, până la unul pe zi, fără riscul creșterii colesterolului, cum se credea mai demult. Consumul de ouă asigură o parte din necesarul de vitamine D și B12

– consumul uleiului de măsline, care este bogat în acizi grași polinesaturați, benefici pentru organism. Acesta este foarte bogat în polifenoli, care au efect antioxidant și antiinflamator.

– consumul de nuci, alune și nuci braziliene,care sunt bogate în polifenoli și acizi grași polinesaturați.

– consumul de iaurt, care, prin conținutul său de enzime, favorizează o bună digestie și contribuie la păstrarea valorilor normale ale colesterolului sanguin.

– cerealele integrale sunt bogate în fibre și asigură un tranzit intestinal normal.

– consumul cărnii de pește și a fructelor de mare, conferă protecție cardiovasculară prin conținutul crescut în omega 3.

– consumul de ciocolată neagră în cantitate moderată asigură, de asemenea, un anumit grad de protecție vasculară.

Din alimentația pacienților cu hipercolesterolemie nu trebuie să lipsească alimentele cu efect antiinflamator. Acestea sunt: peștele, cerealele integrale, fructele proaspete și legumele, nucile, alunele, semințele și avocado. Semințele de schinduf, in și cânepă, conțin nutrienți benefici pentru organism, fibre și proteine care controlează apetitul.

Plantele care contribuie la scăderea colesterolului

– Frunzele de măslin – reduc LDL colesterolul și colesterolul total, cresc HDL colesterolul, reduc și tensiunea arterială, ajută la neutralizarea radicalilor liberi (efect antioxidant), contribuind la protejarea pereților vasculari. Sunt indicate în reducerea colesterolului, boli coronariene, hipertensiune arterială și ateroscleroză.

Anghinarea – scade valorile colesterolului prin reducerea sintezei, dar și prin transformarea lui în acizi biliari. Mai are și efect de regenerare a celulelor hepatice, acțiune coleretică și colagogă, hipolipemiantă și de întărire a funcției antitoxice a ficatului.

Rostopasca este o plantă cu efect hepatoprotector,ncolecistokinetic, crescând și secreția lipazei și amilazei, enzimele pancreatice care fac digestia grăsimilor, contribuind la transformarea colesterolului și lipidelor în acizi biliari.

Păpădia reduce biosinteza de colesterol în organism, stimulează funcționarea ficatului și a vezicii biliare, favorizând digestia grăsimilor. Este o plantă cu proprietăți depurative, diuretice și laxative, facilitând eliminarea colesterolului.

Pătlagina este o plantă cunoscută mai mult pentru efectul său emolient, dar ea are și proprietatea de a reduce concentrația lipidelor plasmatice, colesterolului și trigliceridelor. Având și efect laxativ, reduce absorbția grăsimilor la nivel intestinal.

Ceaiul verde scade valorile LDL colesterolului și trigliceridelor, crescând HDL, putând fi consumat ca atare, sub formă de infuzie, 1-2 căni/zi. Are și efect adaptogen, contribuie la scăderea în greutate și previne evenimentele cardiovasculare, având și proprietăți de detoxifiere și de stimulare a imunității.

Mesteacănul. Frunzele au efect hipotensor prin creșterea diurezei, dar scad și valorile colesterolului și acidului uric din sânge. Seva de mesteacăn este și mai eficientă, având puternice proprietăți de detoxifiere. Se consumă în luna martie, timp de 3 săptămâni, câte 150-150 mililitri zilnic. Se poate folosi extractul hidro-glicero-alcoolic din sevă de mesteacăn, câte 2 ml/zi, dimineața.

O alternativă de terapie pentru dislipidemii o constituie gemoterapia, care folosește țesuturile tinere ale plantelor (muguri, mlădițe, radicele, semințe). Cele mai utile pentru reducerea valorilor colesterolului sunt extractele din: muguri de migdal dulce, mlădițe de măslin, mlădițe de rozmarin. Din combinație se vor administra câte 2 ml de 2 ori/zi, timp de 3-6 luni.

Produsele din plante care scad valorile colesterolului și grăsimilor din sânge au marele avantaj că nu produc fenomenul numit „rebound”, care face ca, atunci când se întrerupe tratamentul cu statine, valorile LDL și colesterolului total să aibă o creștere accentuată. De aceea este indicat ca, produsele din plante, să fie folosite în asociere cu medicamentele, sau atunci când s-a oprit administrarea acestora. Ele se pot consuma în cure de 2-3 luni, sau 3 săptămâni lunar, pe timp îndelungat.

Drojdia de orez roșu (Monascus purpureus). Este o ciupercă microscopică și se folosește ca medicament împotriva colesterolului în medicina tradițională chineză. Principiile active pe care le conține sunt: acizii grași, izoflavonele, fitosterolii și monocolina, o substanță din clasa statinelor, cu efect hipocolesterolemiant.

Drojdia de orez roșu este folosită pentru favorizarea digestiei și pentru reducerea valorilor colesterolului și trigliceridelor. Efectele au fost confirmate prin studii clinice. Trebuie folosită cu prudență, numai în absența altor boli care să o contraindice. Nu se va administra la cei care au afecțiuni hepatice, renale, alergii sau astm bronșic.