Cefaleea reprezintă durerea localizată la nivelul extremității cefalice (capului), exceptând durerea la nivelul feței, faringelui și a regiunii cervicale. Ea rezultă ca urmare a acțiunii unor stimuli nocivi la nivel intracranian sau extracranian.

Durerea poate fi:

– profundă – cu caracter constrictiv, pulsatoriu, sau compresiv,cu localizare simetrică. De obicei cefaleea din hipertensiunea arterială are aceste caracteristici.

– superficială – putând avea caracter de arsură, de obicei în spondiloza cervicală.

Ca localizare, cefaleea poate fi:

– difuză- la nivelul întregului craniu

– hemicranie-pe jumătate din craniu, fiind evocatoare pentru migrenă.

– unilaterală și fixă- de obicei în tumori cerebrale, care sunt însoțite de hipertensiune intracraniană.

Cauzele care pot produce algiile cefalice sunt:

– cauze hormonale (cefaleea premenstruală)

– cauze locale- spondiloza cervicală

                         -tulburările de vedere

– cauze toxice- nealimentare- intoxicația cu oxid de carbon, inclusiv la fumători,, la care se    adaugă abuzul de nicotină

                         -alimentare- abuzul de alcool sau alte toxice

-cauze digestive- suferințe la nivelul stomacului, intestinului gros, ficatului, vezicii și căilor biliare

-cefaleea din hipertensiunea arterială- este simetrică, localizată de obicei la nivel occipital și cedează odată cu normalizarea valorilor tensionale.

-cauze externe- factorii meteo-climatici- diferențele de presiune atmosferică la persoane cu meteo-sensibilitate

                    -excesul de frig sau căldură, vânt sau umiditate.

Pentru ca durerile de cap să apară, este nevoie de prezența unor factori declanșatori.

Aceștia sunt:

-consumul de alcool sau tutun

-mesele copioase

-emoțiile negative

-îngrijorarea, stressul și surmenajul

– oboseala ( somnul și odihna insuficiente, excesul de activitate, lucrul prelungit în fața calculatorului sau efortul fizic intens).

MIGRENA este o formă specială de algie cefalică, a cărei cauză este predominant vasculară, având, foarte probabil, o componentă genetică (există familii în care mai mulți membri suferă de migrene). S-a constatat că, în declanșarea migrenelor, este implicat un neurotransmițător numit serotonină. Acesta se găsește stocat la nivelul trombocitelor din sânge.

Durerea de cap din migrene, este însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină, sunete și mirosuri. Mai pot apărea oboseală, congestie nazală, transpirații, anxietate.

Tratamentul migrenelor constă în:

–Măsuri care previn crizele:

   – eliminarea factorilor declanșatori, cum sunt unele alimente și băuturi, ca vinul roșu sau ciocolata, combaterea obiceiurilor nocive ( fumat, abuz de alcool sau alte substanțe),

   -asigurarea unei bune funcționări a tractului digestiv- stomac, intestin gros, ficat, colecist și căi biliare, prin administrarea de suplimente digestive după mesele copioase,

   -exerciții fizice, tehnici de relaxare, odihnă.

 -Administrarea unor medicamente care previn apariția migrenelor: beta-blocante ( propranolol, metoprolol), blocanți ai canalelor de calciu (diltiazem, verapamil), antidepresive, aspirina(acidul acetilsalicilic), antagoniști de serotonină. Se administrează zilnic, în afara crizelor.

-Tratamentul simptomatic.

Se adresează atât migrenelor, cât și celorlalte tipuri de cefalee.

  Terapia medicamentoasă constă în administrarea de medicamente simptomatice ( ibuprofen, naproxen, ketorolac, sumatriptan, acetaminophen (paracetamol), tartrat de ergotamină sau cafeină, ultimele două, pentru efectul lor vasoconstrictor.

  Terapia nemedicamentoasă cuprinde măsuri cum ar fi:

   -aplicarea de comprese reci sau calde, funcție de ceea ce tolerează bolnavul,  pe frunte și la încheieturile mâinilor. Poate fi utilă scufundarea mâinilor în apă foarte rece, cât de mult timp este posibil (1-2 minute). Compresele se aplică pe frunte sau în zona occipitală.

   – repaus în cameră liniștită

   -constricția frunții cu ajutorul unei benzi elastice.

   -masajul blând al capului

Acupunctura se adresează tuturor formelor de algii cefalice, inclusiv migrenelor. Are indicații și în cefaleea produsă de factori externi, climatici, cum sunt diferențele de presiune atmosferică, frigul sau căldura în exces, umezeala, vântul. Este foarte utilă și în situația în care migrena este deja instalată. Cu ajutorul acupuncturii se corectează dezechilibrele energetice fie la nivel local (extremitatea cefalică), fie pe meridianele energetice implicate, fie la nivelul organelor digestive (stomac, intestin gros, ficat, colecist și căi biliare).

Presopunctura este o tehnică pe care bolnavul și-o poate aplica singur, presând puncte aflate pe scalp sau la nivelul extremităților.

S-a constatat că, în cazul persoanelor care suferă de migrene sau cefalee cronică, este util să se asigure un surplus de vitamina B2 (riboflavină), magneziu și coenzima Q10, prin adăugarea la dietă a unor suplimente care să le conțină.

 – Uneori se poate opri instalarea crizei dureroase consumând o ceașcă de cafea tare sau de ceai negru.

  –Uleiurile esențiale de mentă sau lavandă se pot folosi fie pentru masarea frunții și cefei, fie pentru inhalare în lampa de aromoterapie. Se pot administra și intern, în puțină miere, având efect calmant. Se vor folosi numai acele produse pe a căror etichetă este specificat „uz intern”.

 -Există și plante care pot ajuta în combaterea durerilor de cap, administrate, de cele mai multe ori, sub formă de ceaiuri. Ceaiul de rozmarin sau ceaiul negru la care se adaugă 3-4 cuișoare pot diminua durerile de cap, dar sunt contraindicate dacă bolnavul are valori mai crescute ale tensiunii arteriale, sau se știe hipertensiv. Se mai poate folosi ghimbirul, fie în stare proaspătă, zdrobit și cu adaus de apă, fie ca infuzie, cu ghimbir uscat.

Homeopatia poate fi folosită la nevoie, atunci când există similitudine între simptomatologie și tabloul remediului. Durerea de cap poate fi oprită cu remedii cum sunt : Belladona, Bryonia, Cimicifuga, Aconit, Cocculus, Nux vomica, Pulsatilla, Glonoin s-au Gelsemium.

Este foarte important de știut că, uneori, analgezicele, cum sunt aspirina sau ibuprofenul, pot genera fenomenul de”rebound”, care declanșează o nouă criză imediat ce doza de medicament începe să își piardă efectul. De aceea, este bine ca analgezicele să fie administrate pe perioade limitate de timp și înlocuite de măsurile alternative de câte ori este posibil.